arrepiàre , vrb: repiare Definition
su si pigare un'arrépiu, firmare un'iscuta a pausare, arreare
Synonyms e antonyms
tasire
/
abarrai,
aturai
Sentences
s'ómine no arrépiat mai
2.
in domo sua isse non bi arrepiaiat prus ca totus lu chircaiant
Translations
French
arrêter,
faire halte
English
to stop,
to grant a rest
Spanish
hacer una pausa
Italian
sostare,
concèdersi una trégua
German
rasten.
arressàre , vrb Definition
su si firmare de camminare, de fàere cosa, fàere firmare / pps. arressadu, arressu
Synonyms e antonyms
afrimai,
arrèghere,
arremai 1
| ctr.
andai
Sentences
mi arresso a li porrire azudu ◊ si est arressa pro si pasare azicu ◊ su mundhu no si est mai arressu e ne mai s'at a frimmare ◊ a Pirella, ca fit ingomendhe chene masticare bene, sa sartitza si li est arressada in gurguzu!
2.
l'arressant chin su cadhu ◊ a mimme no b'at crisura o làcana chi mi arressat
Etymon
srd.
Translations
French
bloquer,
arrêter
English
to stop
Spanish
parar
Italian
fermare
German
halten.
cadimàre , vrb Definition
abbrandhare proendho, cessare de pròere
Synonyms e antonyms
istansciare
Translations
French
cesser de pleuvoir
English
to stop raining
Spanish
gotear
Italian
spiòvere
German
aufhören zu regnen.
discrèiri, discrère , vrb Definition
finire, acabbare o lassare de crèdere o de ibertare calecuna cosa
Synonyms e antonyms
disaprensionai,
iscrèdere*
| ctr.
crèdere
Translations
French
revenir sur son opinion
English
to stop believing in
Spanish
cambiar opinión
Italian
discrédere
German
nicht mehr glauben.
firmài , vrb: afrimai,
firmare,
flimmare,
frimai,
frimmare Definition
prus che àteru, acabbare su movimentu o unu fàere, arreare; mantènnere o pònnere de no si mòvere, de no sighire a camminare o fàere; tènnere firmesa, mantènnere su foedhu, sa promissa; istare ibertandho, chentza fàere, chentza trebballare
Synonyms e antonyms
abarrai,
addurare,
aturai,
arrèghere,
arremai 1,
arressare,
imbarare,
prèndhere,
rèzere
| ctr.
andai,
mòere
Idioms
csn:
pònnere su "Frimma!, Firmu!" = ghetai su pretzetu, dare a unu s'intima de si frimmare; firmai sa petza = dàreli unu bullu, còghere unu pagu su tantu de no si guastare; andhare a su frimma frimma = firmendisí de tretu in tretu
Sentences
candho imbucat a faedhare no si frimmat prus! ◊ in campu fit a frimmare tota die solu ◊ totus si firmant a fuedhai ◊ frimma cue, arguai chi ti moas unu passu! ◊ frimma inoghe cantu isto a torrare! ◊ si ti frimmas a chenare che tenimus cosa chi ti piaghet ◊ frimma ca mànigas cun nois, no ti che andhes como! ◊ s'autobbus andhat a su frimma frimma pro pigare e falare sa zente
2.
firma sa gianna! ◊ fit a cadhu fuindhe chentza lu pòdere frimmare!◊ dh'apu firmau in s'arruga po dhu chistionai ◊ frimmabbila cun carchi vite cussa tauledha a sa zannita!
3.
si no firmas sa paràula no balet chi promitas!◊ cussu est ómine chi no firmat in peràula
Etymon
ltn.
firmare
Translations
French
arrêter,
bloquer
English
to stop
Spanish
parar,
fijar,
quedar
Italian
fermare,
sostare,
bloccare,
fissare,
stabilizzare,
restare
German
anhalten,
befestigen,
bleiben,
standhalten.
impasàre , vrb Definition
firmare unu pagu po pàusu, faendho ccn. cosa
Synonyms e antonyms
firmai,
pasai,
tasire
Etymon
srd.
Translations
French
faire halte
English
to stop
Spanish
pararse
Italian
sostare
German
halten.